- a face datorii
- to run into debtto be in debtto fall / to get / to run in(to) debtto contract debtsto outrun / to overrun the constable.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a face datorii
Look at other dictionaries:
datorie — DATORÍE, datorii, s.f. 1. Sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva. ♢ loc. adv. Pe datorie = pe credit. ♢ expr. A se băga în datorii = a face datorii, a se îndatora. A se îngloda (sau a se îneca) în datorii = a se împrumuta cu sume mari, care … Dicționar Român
îndatora — ÎNDATORÁ, îndatorez, vb. I. 1. tranz. A obliga, a impune ca o datorie. 2. tranz. A obliga pe cineva la recunoştinţă printr un ajutor dat la nevoie. 3. refl. A face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii. ♦ tranz. A da un bun în gaj în… … Dicționar Român
dator — DATÓR, OÁRE, datori, oare, adj. 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). ♢ expr. Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat faţa de cineva pentru… … Dicționar Român
încurca — ÎNCURCÁ, încúrc, vb. I. 1. tranz. 1. A încâlci fire, aţă etc., a le face noduri astfel încât să nu se mai poată descurca uşor. ♦ (pop.) A călca în picioare fâneţele, semănăturile. 2. A schimba mereu drumul, direcţia pentru a îngreuia o urmărire,… … Dicționar Român
astupa — ASTUPÁ, astúp, vb. I. tranz. A închide, a acoperi, a înfunda o gaură, o deschizătură etc., a face să nu se mai vadă (acoperind). ♢ expr. (fam.) A astupa găuri = a reuşi să realizeze unele lucruri strict necesare; a plăti (din) datorii. A şi… … Dicționar Român
drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… … Dicționar Român
servi — SERVÍ, servesc, vb. IV. 1. tranz. A îndeplini anumite funcţii, însărcinări, datorii faţă de cineva; a sluji. ♦ intranz. A face serviciu, a funcţiona ca... ♦ intranz. A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. ♦ A lucra în interesul, în… … Dicționar Român
stinge — STINGE, sting, vb. III. 1. tranz. A face să nu mai ardă, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. ♢ expr. (absol.) Bea de stinge = e foarte beţiv. ♦ refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A înceta de a arde; a se distruge, a se trece, a… … Dicționar Român
acoperi — ACOPERÍ, acópăr, vb. IV. 1. tranz. A pune peste un obiect sau peste o fiinţă ceva care le ascunde sau le protejează. ♢ expr. (refl.) A se acoperi de glorie = a săvârşi fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. tranz. A pune peste un obiect… … Dicționar Român
onora — ONORÁ, onorez, vb. I. tranz. 1. A avea, a manifesta faţa de cineva sau ceva respect, consideraţie, stimă; a cinsti, a respecta. **(fam.) A acorda cuiva o favoare de care trebuie să fie mândru. 2. A face pe cineva demn de cinste, de laudă. 3. A… … Dicționar Român
plăti — PLĂTÍ, plătesc, vb. IV. 1. tranz. A achita contravaloarea (în bani sau în natură) a unui bun obţinut sau cumpărat, a unei consumaţii etc. ♢ expr. A plăti cu capul (sau cu viaţa etc.) = a fi omorât pentru o greşeală, o îndrăzneală, o faptă… … Dicționar Român
